Prezentarea Turismului valcean

INDEX

PREZENTAREA
CONSILIULUI

SEDINTE ALE
CONSILIULUI JUDETEAN

PREZENTAREA
JUDETULUI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A JUDETULUI VALCEA

ADRESE
UTILE

MANIFESTARI SI
EVENIMENTE LOCALE

Turismul Valcean

Scurta prezentare
Resurse naturale:
   A) Resurse hidrotermale
       Baile Olăneşti
       Calimanesti - Căciulata
       Baile Govora
   B) Rezervaţiile naturale
       Voineasa
       Vidra
       Obârşia Lotrului
Programe de dezvoltare
Resursele turistice antropice
       Episcopia Ramnicului
       Salba de biserici si manastiri din judeţul Valcea
       Muzee

Obiectivul strategic al programului de guvernare pe perioada 2001 - 2004 in domeniul turismului.

Turismul vâlcean

   România este o tara binecuvântata de Dumnezeu cu cele mai variate si pitoresti forme de relief: mare, fluviu, delta, munti, dealuri si podisuri, câmpii si lunci, o tara cu bogatii si frumuseti, o tara cu o civilizatie multimilenara, cu un patrimoniu istoric si cultural considerabil, o tara unica prin farmecul si ospitalitatea locuitorilor sai, denumita de marele scriitor român Alexandru Vlahuta "România pitoreasca" în una din operele sale, care poarta chiar acest nume. Fiind asezata geografic în zona sud-estica a Europei, frumoasa si bogata, România a fost deopotriva admirata si râvnita. Faptul ca, de-a lungul existentei sale milenare, poporul român a rezistat numeroaselor vitregii ale istoriei, pune în evidenta eroismul, forta si capacitatea sa de regenerare.
   Asa cum scria Alexandru Vlahuta în "România pitoreasca", referindu-se la plaiurile vâlcene, generoasa, natura a dat acestui tinut "cu amândoua mâinile din toate frumusetile si din toate comorile cu care-i înzestrata Tara Româneasca". Toata Valea Oltului, aceasta mare cetate ocrotitoare a Românilor în zile de primejdie, este plina de amintiri istorice. Nu e zidire veche, ruina, movila de pamânt, de care sa nu fie legat un cântec, o legenda, un nume de viteaz. Aici îsi doarme somnul de veci la Manastirea Cozia Mircea Voievod; aici Mihai Viteazul îsi convoaca pentru ultima data colaboratorii, hotarând asupra modalitatii de a continua lupta; la Govora aseaza Matei Basarab tipografia care avea sa aduca prin cartile tiparite în limba româna o adevarata renastere culturala a Tarii Românesti; aici s-au acoperit de glorie pandurii lui Tudor Vladimirescu împotriva armatelor otomane; aici a vibrat pentru prima data, sub bagheta lui Anton Pann, imnul "Desteapta-te române".
   Geografia acestor locuri este armonios integrata în geografia ţării.
Judetul Vâlcea se afla în partea central-sudica a României si este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali. Pozitionat oarecum în centrul tarii, are o suprafata de 5.765 kmp., reprezentând 2,4 % din suprafata României si o populatie de 413.570 locuitori (date provizorii de la recensamântul populatiei din 18 martie 2002), care detine o pondere de 1,9 % din populatia tarii.
În judetul Vâlcea se pot delimita 4 zone mari de interes turistic deja consacrate, respectiv : "turismul montan ; "statiunile balneoclimaterice", "turismul cultural si monahal" si în sfârsit "agroturismul". Acestora le putem adauga înca o destinatie turistica si anume "turismul sportiv si de agrement" (vânatoarea si pescuitul).
   Tinuturile mirifice, de basm si de legenda, cu un pitoresc fara seaman cu care bunul Dumnezeu a înzestrat judetul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea în valoare a acestui tezaur de nepretuit.
   Zona montană, reprezentând 1/3 din suprafaţa judeţului, oferă atracţii formidabile : chei, cascade, peşteri, peste 80 de trasee marcate şi întreţinute, posibilitatea practicării alpinismului, schiului, pescuitului şi vânătorii sportive, precum şi numeroase puncte belvedere. Turismul montan beneficiază de condiţii deosebite de cazare şi petrecere a vacanţelor în staţiunile de acum celebre, Voineasa şi Vidra.
   În cadrul grupei montane Parâng - Cindrel se înscrie pitoreasca Vale a Lotrului, aflată între Munţii Lotrului (2244 m) şi Munţii Latoriţei (2.063m). Se impun privirii peisaje alpine deosebite: forme glaciare sălbatice, asemănătoare cu cele din Alpi, defileul şi cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârşiei Lotrului, lacurile de la Galbenu şi Petrimanu.
   Armonia teritoriului, priveliştile de o rară frumuseţe din defileele Oltului, Lotrului, Lotrişorului şi Bistriţei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem să nu amintim Brădişorul şi Vidra, pârtiile de schi şi traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul să se simtă bine şi să revină în aceste locuri.
   Zona montană a judeţului Vâlcea cuprinde de fapt patru perimetre oarecum distincte :

Staţiunile de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra, Obârşia Lotrului

Ţara Loviştei din stânga Oltului, pe culoarul Curtea de Argeş, Suici, Perişani, Câineni

Parcul Naţional Cozia

Zona Munţilor Căpăţânii

Fiecare dintre aceste patru perimetre are probleme specifice care pot fi însă rezolvate pe termen mediu, astfel încât resursele turistice naturale şi antropice de care dispun să poată fi puse în valoare prin activităţi de turism.

Resurse naturale

sus

Resursele naturale sunt alcătuite din elemente geomorfologice de climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de ape minerale, ca :

a) Resursele hidrotermale

Prin numărul mare de izvoare de ape minerale, datorită calităţii lor, sunt recunoscute de medicii şi turiştii români şi străini ca fiind tămăduitoare a celor mai diverse afecţiuni, făcând de secole adevărate minuni.
Bogăţia de izvoare de ape minerale care abundă unele zone geografice şi peisajul pitoresc pe care-l "scaldă" se etalează cu măreţie în staţiunile balneoclimaterice de renume ale judeţului Vâlcea : Călimăneşti - Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora , Ocnele Mari - Ocniţa, cunoscute nu numai în Europa, ci în întrega lume, cu o carte de vizită impresionantă.
Toate aceste daruri cu care bunul Dumnezeu a înzestrat judeţul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, în primul rând balnear.

B Ă I L E O L Ă N E Ş T I

sus

   Staţiune situată la poalele munţilor Carpaţi la 20 km nord - vest de Râmnicu Vâlcea, este singurul loc din ţară unde se efectuează tratament pentru desensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afecţiuni alergice, prin injecţii cu apă minerală izotonă; de asemenea apele minerale bogate în substanţe multiple fac adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de afecţiuni în cura internă şi externă, ale tubului digestiv, rinichilor şi căilor urinare, boli de nutriţie, afecţiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale bolilor profesionale.
   Calitatea curativă a apelor cu o mineralizare de 3-18 grame/litru rivalizează cu cele ale unor staţiuni de peste hotare, ca: Hall Weissbaden, Aix-la Chapelle, Aix les Bains, Baden-Baden sau Karlovy - Vary.
   Apele minerale de la Olăneşti au fost analizate din punct de vedere chimic încă din anul 1830. În anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expoziţia Internaţională de la Viena.
   Prin aşezarea sa geografică, climă, acţiunea terapeutică a apelor minerale, Staţiunea Băile Olăneşti beneficiează de toate caracteristicile unei zone turistice complexe, turismul reprezentând şansa dezvoltării oraşului şi punerea lui în valoare atât pe plan naţional cât şi internaţional.

Baza turistică este formată din:

5	hoteluri cu o capacitate de cazare de 2.090 locuri
1	motel cu o capacitate de cazare de 80 locuri
10	pensiuni cu o capacitate de cazare de 2.283 locuri
5	cabane cu o capacitate de cazare de 52 locuri
1	popas turistic cu o capacitate de cazare de 54 locuri

STAŢIUNEA CĂLIMĂNEŞTI CĂCIULATA

sus

Este staţiune balneoclimaterică,situată pe DN7 la 18km de Râmnicu Vâlcea, la altitudinea de 260 m.
Frumoasa staţiune dispune de izvoare reci şi fierbinţi care ţâşnesc de la o adâncime de 1.200 m şi sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime.
Apele minerale ale staţiunii Călimăneşti - Căciulata sunt atermale, ieşind din pământ la temperatura de 5-14 grade Celsius cu excepţia izvorului Bivolari, care este mezotermal - cu o temperatură de 19-23 grade Celsius.
Din punct de vedere al compoziţiei chimice, apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate şi iodurate.

   Unele din izvoarele cu ape minerale atermale şi termale se folosesc pentru cură internă, iar altele sub formă de băi minerale, pulverizaţii inhalaţii, irigaţii în tratamentul intern al afecţiunilor gastro-intestinale, de rinichi, metabolice şi nutriţie sau în cură externă (băi calde sau reci) în bolile terapeutice, echivalând cu cele din Aix-les Bains, Eaux-Banes sau Baden - Baden.
   Pentru a evidenţia calităţile terapeutice ale acestor ape, trebuie să amintim că doctorul francez Joseph Caillat care în 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat în anul 1859 la analiza apelor minerale de la Călimăneşti, iar în anul 1869 împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, la recomandarea doctorului Carol Davilla, s-a tratat cu apă minerală dusă cu diligenţa, de la izvoarele din Călimăneşti.
  Activitatea turistică este desfăşurată de 4 agenţi economici: SC Călimăneşti - Căciulata SA, SIND ROMÂNIA - Filiala Călimăneşti, S.C. EUROPA 15 A - SRL, S.C. ELIANA S.R.L. ce au în administrare următoarea structură turistică :

4	hoteluri cu o capacitate de cazare de 1.415 locuri
18	vile cu o capacitate de cazare de 958 locuri
3	vile cu o capacitate de cazare de 263 locuri
7	pensiuni cu o capacitate de cazare de 1.750 locuri
1	cabană cu o capacitate de cazare de 20 locuri
4	camping-uri cu o capacitate de cazare de 352 locuri.

  Din punct de vedere al gradului de confort oferit, o vilă de 10 locuri este încadrată la 3 stele, iar 7 structuri de primire turistice cu o capacitate de 1604 locuri sunt încadrate la 2 stele.
  Funcţionarea staţiunii este în regim permanent, existând două baze de tratament cu peste 5000 proceduri pe zi ce funcţionează în cadrul hotelurilor aparţinând de S.C. Călimăneşti - Căciulata S.A.
  Aceste baze de tratament sunt dotate cu aparatură medicală modernă, ceea ce a contribuit la un aflux permanent de turişti.

BĂILE GOVORA

sus

  Este un oraş predominant balneoclimateric şi turistic de interes naţional. Staţiunea este aşezată la o altitudine de peste 360 m, la adăpostul unor dealuri împădurite de fag şi stejar într-un climat puternic ionizat.
  Băile Govora este singura staţiune din România unde raportul dintre aeroionii pozitivi şi cei negativi este egal cu 1.
  Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate, ca şi nămolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului locomotor, respirator, ORL, sistemului nervos periferic.

  Înfiinţată în anul 1886, staţiunea Băile Govora este considerată una dintre cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din lume, a doua din Europa.
  Este unica staţiune din ţară în care se află ape minerale cu o compoziţie chimică diferenţiată ca : ape sărate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice şi magneziene.
  Apele izvoarelor de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentraţie mică de hidrogen sulfurat şi clor, dar bogate în bicarbonaţi.
Staţiunea dispune de instalaţii pentru băi calde cu ape sulfuroase şi iodate, instalaţii pentru împachetări cu nămol, băi cu acid carbonic, ultra-sono-aerosoli, săli de cultură fizică medicală, instalaţii pentru fizioterapie şi biuvete pentru cură internă.
Turismul balnear din această staţiune se realizează cu ajutorul structurilor de primire turistice construite în ultimii 30 de ani şi anume:

5	hoteluri cu o capacitate de cazare de 1328 locuri
14	vile cu o capacitate de cazare de 430 locuri
3	campinguri cu o capacitate de cazare de 128 locuri

b) Rezervaţii naturale

sus

  Rezervaţiile naturale din Munţii Coziei, Munţii Buila - Vânturariţa şi Munţii Căpăţânii, constituie o altă componentă de mare importanţă a resurselor turistice naturale, cea mai reprezentativă fiind Parcul Naţional Cozia. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 17.000 hectare şi include spaţii importante din Masivul Cozia şi din nord-vestul Munţilor Căpăţânii. Parcul reprezintă o arie cu o valoare peisagistică deosebită, în care mediul natural nu a suferit modificări însemnate şi în care se menţine un echilibru între factorii de mediu şi activitatea umană.
   Aici sunt ocrotite ca monumente ale naturii o serie de specii rare din flora şi fauna României, ca: iedera albă, floarea de colţ, laleaua pestriţă, râsul, capra neagră, cerbul, cocoşul de munte.
În cadrul grupei montane Parâng - Cindrel întâlnim peisaje alpine deosebite: forme glaciare sălbatice, asemănătoare cu cele din Alpi, defileul şi cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârşiei Lotrului, lacurile de la Galbenu şi Petrimanu.
   Renumite sunt şi frumoasele staţiuni montate de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra şi Obârşia Lotrului.

V O I N E A S A

sus

Staţiunea Voineasa se întinde pe o suprafaţă de 15 ha., fiind amplasată pe valea râului Lotru, la poalele muntelui, pe platoul "Poduri", la o altitudine de circa 650 m. faţă de Marea Neagră.
Caracteristicile acestei staţiuni sunt :

zonă montană, cu resurse naturale şi altitudine moderată, climat subalpin blând, cu veri răcoroase şi ierni blânde

atracţii deosebite: pescuit în râurile Lotru, Voineşiţa şi în lacul Brădişor, vânătoare în pădurile din împrejurimi

atracţii deosebite: pescuit în râurile Lotru, Voineşiţa şi în lacul Brădişor, vânătoare în pădurile din împrejurimi;

zonă bine împădurită, propice exploatărilor forestiere.

Baza turistică a staţiunii este formată din următoarele structuri de primire turistice:

21	vile single şi duplex cu o capacitate de 716 locuri
8	hoteluri cu o capacitate de 1612 locuri
2	unităţi cuprinse în circuitul agroturistic cu 8 locuri
40	căsuţe la Obârşia Lotrului

   Din capacitatea de cazare şi masă de peste 2000 de locuri pe zi, nu se ocupă decât maxim 1000 -1500 locuri pe zi, în funcţie de sezon.
   Deşi staţiunea este situată în zonă montană, unde se pot practica şi sporturi de iarnă, în sezonul rece numărul turiştilor este scăzut, perioadele februarie-mai, septembrie- decembrie sunt considerate perioade extrasezon, iar sezonul cald rămâne sezon de vârf.
   Problema cu care se confruntă Staţiunea Voineasa este lipsa de fonduri pentru acoperirea integrală a lucrărilor de modernizare şi dotare cu mobilier de calitate. Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti în staţiune şi în zona turistică, se impune a se acţiona în următoarele direcţii:

modernizarea bazei materiale din turism, respectiv a bazei de cazare şi tratament;

amenajarea unei baze corespunzătoare de agrement pentru sporturile de iarnă, cât şi pentru celelalte activităţi sportive;

oferirea pe toate căile (publicitate, internet, afişare), de informaţii privind traseele turistice din zonă

V I D R A

sus

  Staţiunea Vidra are o suprafaţă de 24 ha., fiind amplasată pe munţii Puru la o altitudine de 1300 m, având în imediata vecinătate lacul de acumulare Vidra, cel care colectează toate apele din munţii apropiaţi, punând în funcţiune cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare: Uzina Electrică Lotru Ciunget, cu o putere instalată de 510 MW.
   Statiunea staţiune dispune de circa 1000 locuri de cazare, dar nefiind terminate lucrările de investiţii, o bună parte din spaţiile de cazare nu sunt funcţionale. Totuşi, în perioadele de sezon pot beneficia 400-500 turişti de spaţiile de cazare şi masă ale staţiunii. Acest obiectiv turistic, ca de altfel şi Staţiunea Voineasa, sunt sub administrarea Confederaţiei Sindicatelor din România. SIND ROMÂNIA - Filiala Olăneşti a modernizat 4 vile din Staţiunea Vidra, ridicând calitatea serviciilor de cazare la 3 - 5 stele, iar Staţiunea Voineasa a rămas clasificată la 1-2 stele pentru hoteluri şi 3 stele pentru vile.
  Caracteristicile principale ale acestei staţiuni sunt:

zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât şi în cel cald, cu un peisaj şi resurse naturale deosebite, propice practicării sporturilor de iarnă (datorită abundenţei ninsorilor), altitudine 1400

1450 m, cu aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi şi esenţe volatile de brad, grad de poluare zero

în anotimpul de iarnă, pachetul de atracţii sportive poate fi întregit cu alunecarea pe schiuri în toate zonele turistice enumerate mai sus şi cu precădere în Staţiunea Vidra, unde funcţionează un telescaun şi a fost amenajată şi o pârtie de schi care are peste 1300 m, încă neomologată. Pentru copii funcţionează tot în Vidra un baby schi

Atracţii deosebite: pescuit de păstrăvi în Râul Lotru şi în lacul Vidra , vânătoare în împrejurimi

În perspectivă, prin amenajări specifice ale luciului de apă a Lacului Vidra, există posibilitatea practicării schiului nautic şi a altor sporturi pe apă.
Trebuie însă menţionată necesitatea urgentării următoarelor măsuri:

finalizarea construcţiei bazei materiale

alte amenajări, dotări şi modernizări

O B Â R Ş I A L O T R U L U I

sus

  Staţiunea Obârşia Lotrului în suprafaţă de 3 ha., la circa 40 km. de Voineasa, având o altitudine de peste 1400 m, este popas de trecere între judeţele Vâlcea şi Hunedoara, aflându-se la doar 30 km. de oraşul Petroşani. Trebuie apreciat faptul că toate cele trei puncte turistice urmăresc acelaşi curs de apă, râul Lotru cât şi DN 7 A, care leagă localităţile Brezoi - Novaci şi Petroşani - Sebeş în extremitatea nord vestică a judeţului nostru în apropierea staţiunii Obârşia Lotrului. Acest obiectiv turistic poate oferi cu predilecţie în sezonul cald, iunie-septembrie, circa 100 locuri de cazare şi masă, pentru împătimiţii după aer curat, odihnă activă-drumeţii şi excursii în împrejurimi, având ca traseu izvoarele Lotrului (obârşia) - Lacul Gâlcescu, conturul lacului Vidra, noile puncte turistice de la Lotrioara şi Rânca. Pescarii îşi pot satisface hobby-ul, pescuind păstrăvi indigeni din apele lacurilor din împrejurimi, iar vânătorii întâlnesc animale şi păsări variate, potrivit biotopului specific zonei alpine.
  Pentru atracţia şi particularităţile floristice şi peisagiste admirabile, s-au constituit şi câteva rezervaţii naturale în punctele Gâlcescu, Miru-Bora şi Cristeşti.
  Caracteristicile principale ale acestei staţiuni sunt:

zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât şi în cel cald, cu un peisaj şi resurse naturale deosebite, altitudine peste 1400 m, aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi şi esenţe volatile de brad, grad de poluare zero

atracţii deosebite: pescuit de păstrăvi în râul Lotru, vânătoare în împrejurimi, vizitarea lacului glaciar Gîlcescu

Pentru aceste calităţi şi pentru frumuseţea zonei, staţiunea este apreciată şi căutată de un număr mare de turişti, deşi se confruntă cu probleme vizând:

baza materială limitată, în prezent existând doar un camping cu un număr de 40 de căsuţe

inexistenţa unei baze de agrement

inexistenţa informaţiilor privind traseele turistice din zonă

Programe de dezvoltare

sus

Mobilizarea tuturor resurselor locale şi a factorilor responsabili pentru promovarea turismului, va genera dezvoltarea comunităţii locale cu implicaţii chiar în relansarea economiei naţionale.
Pentru dezvoltarea turismului vâlcean în general şi în special în zonele turistice prezentate mai sus, în ceea ce priveşte oportunităţile în dezvoltarea turismului, cu implicarea Agenţiei de Dezvoltare Vâlcea sunt în derulare două proiecte, care se află în următoarele stadii:

Proiectul "Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Vâlcea"

, este cofinanţat de Programul de colaborare între Flandra şi România. Până la sfârşitul trimestrului III a. c. au fost implementate cele două module de training a reprezentanţilor sectorului public şi privat şi stadiul de pregătire din Flandra, urmând ca până la sfârşitul anului să fie finalizate ultimele două activităţi: achiziţionarea calculatorului şi mobilierului pentru Centrul de Informaţii Turistice Vâlcea şi elaborarea Ghidului celor mai bune practici în domeniul turismului;

Proiectul "Dezvoltarea turismului montan durabil în zona Obârşia Lotrului"

, pentru care s-a elaborat fişa de proiect în limba engleză şi în limba română şi a fost transmisă Agenţiei pentru Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi Ministerului Dezvoltării şi Prognozei pentru finanţare în cadrul componentei "infrastructură mare" a programului Phare 2002. Deoarece la data transmiterii proiectului nu era realizat Studiul de fezabilitate, proiectul a fost inclus în portofoliul programului Phare 2003 şi va fi finanţat cu suma de 3.420.000 Euro (la care se adaugă cofinanţarea de 380.000 Euro) dacă se vor depune documentele solicitate de finanţator, respectiv: Studiu de Fezabilitate, Studiu de Impact, Proiect Tehnic, Detalii de execuţie, conform graficului înscris în Fişa de proiect. Pentru sprijinirea Consiliului Local Voineasa în implementarea acestui proiect, a fost aprobată prin hotărâre a Consiliului Judeţean Vâlcea, asocierea dintre Consiliul Local Voineasa şi Consiliul Judeţean Vâlcea.

Oportunitatea şi relevanţa acestui proiect, rezultă din următoarele două documente, întocmite de Agenţia pentru Dezvoltare Vâlcea, anexate la prezentul material:

Concept privind amenajarea Staţiunii montane "Obârşia Lotrului"

Dezvoltarea turismului montan durabil în zona Obârşia Lotrului

  Numeroase alte acţiuni, realizate la nivelul fiecărei localităţi, sunt menite să dezvolte oferta turistică vâlceană, să aducă o contribuţie mai însemnată la dezvoltarea turismului românesc şi la dezvoltarea economiei naţionale.
  În perspectiva integrării României în Uniunea Europeană şi în contextul edificării unei societăţi democratice, deschise, orientată ferm spre economia de piaţă, se previzionează că peste zece ani veniturile obţinute din activităţile turistice să deţină o pondere de circa 20% din PIB-ul judeţului.
  Un aspect particular îl reprezintă necesitatea de a înţelege că trebuie să concepem şi să dezvoltăm oferta turistică într-un context influenţat de aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce implică integrarea mai multor direcţii de acţiune, între care amintim:

dezvoltarea regională
educaţia
cultura şi cultele

   Realizarea unei pieţe turistice durabile a devenit o necesitate stringentă datorită faptului că numai pe o astfel de piaţă se pot genera investiţii în sectoarele cele mai promiţătoare şi profitabile, investiţii care vor atrage după ele dezvoltarea întregii zone, vor pune în valoare şi vor face cunoscute pe plan local, naţional şi internaţional toate frumuseţile cu care bunul Dumnezeu a înzestrat judeţul Vâlcea.
   Un tezaur nepreţuit îl constituie Valea Oltului, străjuită de păduri seculare, care este considerată cea mai spectaculoasă şi mai atractivă zonă, rivalizând prin minunăţia peisajului cu cele mai încântătoare locuri din Europa.
   O însemnătate deosebită o reprezintă monumentele naturii protejate de lege, fiecare cu legendele lor dintre cele mai fascinante: Peştera Caprelor, Peştera Lac, Peştera Pogoadelor, Peştera cu Perle, Peştera Murgoci, Peştera Rac, Peştera Clopot, Peştera Arnăuţilor, Peştera Valea Bistriţa, Mlaştina Mosoroasa - toate din Olăneşti, precum şi Peştera Liliecilor din comuna Costeşti.

Resursele turistice antropice

sus

    Resursele turistice antropice prezintă un binemeritat interes, cuprinzând:
  - monumente arheologice;
  - situri arheologice;
  - monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură;
  - monumente şi ansambluri memoriale;
  - aşezări şi vestigii istorice şi culturale de mare preţ.
Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt:

EPISCOPIA RÂMNICULUI

sus

care cuprinde un important complex arhitectonic construit în sec.XVII - XIX, în stil bizantin şi în stilul realismului italian, fiind încadrată pe lista monumentelor istorice în grupa valorilor naţionale, reprezentative pentru România. Renaşterea spirituală se întregeşte în mod fericit cu tipografia de limbă română înfiinţată în anul 1705 pe lângă Episcopia Râmnicului, din iniţiativa lui Antim Ivireanul, ocrotitorul Râmnicului, judeţul Vâlcea transformându-se într-un centru de iradiere a culturii creştine, atât în ţară, cât şi în sud-estul Europei.

Salba de mănăstiri şi biserici din judeţul Vâlcea

sus

construite de voievozii munteni, ele alcătuiesc un serios motiv de mândrie "locală", de un excepţional interes naţional şi internaţional.
   Mulţimea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Râmnicului, se constituie în tot atâtea mărturii ale credinţei şi evlaviei noastre străbune, cu puternice conotaţii asupra istoriei naţionale, ca şi asupra puterilor creatoare ale poporului român. Mărturie sunt cele 13 mănăstiri, 272 biserici şi 22 schituri - zestre patrimonială de valoare impresionantă şi emoţionantă, care situează judeţul Vâlcea pe locul al II -lea în ţară în privinţa aşezămintelor monahale.
   Să amintim Sfânta Mănăstire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, mănăstirile Govora, Arnota, Surpate, Dintr-un Lemn, Turnu, Stănişoara, Frăsinei, Ostrov, Berislăveşti, Cornet, multe dintre aceste aşezări şi vestigii istorice fiind considerate unicat.
   Să mai subliniem aici şi faptul, deosebit de important, că ansamblul mănăstiresc Horezu - ctitorie de excepţie a lui Constantin Brâncoveanu, a fost cuprins încă din anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului mondial cultural - UNESCO.
   Acestora li se adaugă bisericile şi schiturile ce datează din sec XVI-XIX: Schitul Jgheaburi (1640-1826) din comuna Stoeneşti, Schitul Iezer- sec.XVII, localitatea Cheia -Olăneşti, Schitul Dobruşa, din comuna Ştefăneşti, Schitul Sf. Ioan de sub piatră - 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie şi Bradu din localitatea Olăneşti.
   Fiecare în parte reprezintă un act de identitate naţională, dovadă peremptorie că dacă naţiunea română s-a plămădit odată cu creştinismul ei, acesta s-a plantat organic într-un mediu a cărui spiritualitate, mergând împreună şi contopindu-se, putea năzui spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale Europei -"poporul român, popor ortodox de limbă latină".

Valoarea deosebită a zestrei patrimoniale este conferită şi de:

componentele arheologice - situri, monumente şi rezervaţii arheologice. În categoria acestora putem aminti cetatea dacică de la Buridava şi Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"- situat în comuna Dăeşti şi Castrul de la Titeşti-Perişani, acestea datând din primele secole ale mileniului I

monumente şi ansambluri memoriale (Casa Memorială Anton Pann, Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial, Crucea Mişeilor, Monumentul Domnitorului Barbu Ştirbei, Statuia lui Mircea cel Bătrân, toate din Râmnicu Vâlcea, Monumentul Eteriştilor şi Pandurilor din Drăgăşani, Monumentul Eroilor din Brezoi etc);

monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură (zone istorice urbane în localităţile Râmnicu Vâlcea, Horezu, Călimăneşti, Bălceşti, Costeşti, Vaideeni, iar satul Milostea din comuna Slătioara în întregime)

elemente etnografice şi de artă populară, respectiv monumente, muzee în aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele Măldăreşti ), şi de splendida arhitectură de cult, reprezentativă pentru evul mediu românesc.

Muzee

sus

    O altă resursă turistică antropică de importanţă deosebită o constituie muzeele, amenajate în 16 unităţi de profil în întregul judeţ. Cel mai valoros tezaur muzeistic este de găsit, fireşte, la Muzeul Judeţean de Istorie din municipiul Râmnicu Vâlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu.
   Sunt adunate şi expuse aici aproape 50.000 de mărturii care vorbesc despre existenţa neamului românesc din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre.
   Un real interes îl reprezintă şi celelalte unităţi muzeale:

Memorialul "Nicolae Bălcescu" din comuna care poartă numele ilustrului cărturar şi revoluţionar de la 1848

Muzeul de Artă Râmnicu Vâlcea, Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu, Casa Memorială "Anton Pann", Colecţia de arheologie Bujoreni, Colecţia "Inăteşti", toate în Râmnicu Vâlcea

Muzeul de arheologie şi artă bisericească "Gheorghe Petre" -Govora

Muzeul Viei şi Vinului şi Expoziţia "Gib I.Mihăescu" din Drăgăşani

Complexul Muzeistic Măldăreşti

Colecţia "Gh.D.Anghel" şi Peştera Liliecilor- Bistriţa, din comuna Costeşti

Expoziţia de arheologie de la Ocnele Mari

Obiectivul strategic al programului de dezvoltare

sus

Faptul că turismul prin definiţie este situat la confluenţa majorităţii domeniilor economico-sociale şi cu o dependenţă reală faţă de unele din acestea (industria în general şi cea alimentară în special, agricultură, transporturi, servicii publice), impune, dezvoltarea sectorului turistic nu numai ca parte integrantă a planului de dezvoltare socio - economică durabilă a judeţului, el reprezentând chiar motorul dezvoltării întregii activităţi economice.
Obiectivul strategic al Programului de guvernare pe perioada 2001- 2004 în domeniul turismului este relansarea rapidă şi durabilă, acordând o atenţie specială locului turismului în cadrul economiei naţionale, astfel încât să devină sector prioritar prin acţiunea concertată a organismelor legislative, guvernamentale şi ale administraţiei publice locale.
Principalele acţiuni prevăzute în program sunt :

1. Încheierea procesului de privatizare în turism până la sfârşitul anului 2001

2. Armonizarea legislaţiei din domeniu cu cea din Uniunea Europeană.

3. Dezvoltarea şi modernizarea bazei turistice

4. Programul EUROPA privind litoralul românesc

5. Promovarea potenţialului turistic naţional

6. Dezvoltarea turismului rural

7. Dezvoltarea învăţământului şi cercetării pentru turism

8. Realizarea unui parteneriat activ cu asociaţiile profesionale, patronale, sindicale şi organizaţiile neguvernamentale (în sensul participării acestora la reglementările din domeniu)

   Din cele 8 puncte mai sus menţionate, o parte sunt de competenţa exclusivă a Ministerului Turismului (pct.2), altele nu privesc judeţul Vâlcea (pct.4.), iar altele sunt acţiuni deja finalizate la noi (pct.1).
Toate celelalte privesc, însă, în mod direct atât autorităţile publice locale din judeţ cât şi agenţii economici specializaţi în turism din Vâlcea.
   De aici apare necesitatea implicării autorităţilor publice locale şi judeţene în elaborarea strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi promovare a activităţilor turistice din judeţul Vâlcea, în contextul mai larg al globalizării şi integrării ţării noastre în Uniunea Europeană.
   De altfel, trebuie spus că o strategie ce urmăreşte dezvoltarea şi promovarea activităţilor turistice în judeţ, se înscrie obligatoriu, ca un punct distinct într-un cadru mai larg, pe care îl numim dezvoltare locală şi regională.
   Atât realitatea "europeană" cât şi cea românească arată că dezvoltarea locală/regională este direct condiţionată de realizarea unor proiecte de interes local, administrate la nivel local de către persoane, întreprinzători, organisme locale/regionale care cunosc cel mai bine problemele şi posibilităţile existente. Pe de altă parte, fără implicarea directă şi fără susţinerea autorităţilor locale, cu greu se poate vorbi despre o dezvoltare locală.
   În cele din urmă, un plan rămâne doar o schemă teoretică dacă nu se bazează pe obiective reale, acceptate ca atare şi promovate de factorii cu putere de decizie, dacă nu utilizează resursele disponibile pe plan local şi dacă efortul şi rezultatele obţinute nu sunt cunoscute şi recunoscute la diferitele nivele şi de către grupurile ţintă interesate. Managementul acestor proiecte la un nivel cât mai "local" dă posibilitatea angajării şi asumării responsabilităţii, conduce la cointeresarea unui număr cât mai mare de beneficiari potenţiali şi stimulează bunăstarea chiar din interiorul comunităţii respective. În plus, o reuşită pe plan local generează încrederea şi interesul unor investitori din exterior şi o zonă aflată în plin "boom" economic devine atractivă pentru tot mai multe activităţi propice dezvoltării.

Oferta turistică a judeţului Vâlcea, diversă şi generoasă, se adresează tuturor categoriilor sociale, de la împătimiţii sporturilor de munte, până la reprezentanţii vârstei a treia, pentru care microclimatul staţiunilor balneoclimaterice vâlcene este o adevărată binecuvântare.
Judeţul Vâlcea, spaţiu de interferenţe social - istorice şi spirituale ce au reuşit să câştige unitate şi armonie într-o arie geografică foarte diversă, coborând de la munte la şes prin blânde coline, păstrează intactă zestrea de spiritualitate creştin-ortodoxă, de tradiţii, arte şi meşteşuguri, în toată complexitatea şi splendoarea lor.
Acestea sunt doar câteva argumente pentru a afirma că judeţul Vâlcea oferă suficiente puncte de atracţie pentru ca turistul să se minuneze şi să-şi dorească să revină mereu şi mereu pe aceste meleaguri cu rezonanţă de basm şi legendă, adevărată " Grădină a Maicii Domnului".